Primăria a lansat procedura de achiziție pentru realizarea de reparații minimale pentru conservarea obiectivului și crearea unui traseu de vizitare.
După finalizarea lucrărilor de punere în siguranță, specialiștii vor realiza studiile, expertizele și proiectul final de conservare și restaurare.
Primarul George Scripcaru a anunțat astăzi, 23 octombrie, lansarea procedurii de achiziție pentru realizarea lucrărilor de reparații și întreținere a Cetățuii de pe Dealul Straja.
În această etapă este vorba despre reparații minimale, necesare pentru conservarea monumentului istoric și pentru a permite amenajarea unui traseu de vizitare prin curtea interioară. Reparațiile sunt necesare și pentru asigurarea accesului în siguranță al specialiștilor, în vederea realizării de studii și expertize necesare proiectului de conservare și restaurare care vor urma.
,,Am lansat astăzi licitația pentru intervenție la Cetățuie. În prima etapă, discutăm de partea superioară, de acoperiș, în așa fel încât să înlocuim ceea ce este acum acolo, pentru că este în pericol să se prăbușească. Am avut o intervenție în perioada trecută și am constatat că grinzile, căpriorii și toată structura de lemn sunt în pericol. Acoperișul este putred, multe dintre țigle creează și ele un pericol. Va trebui să înlocuim tot. Începem cu prima etapă, după care, împreună cu consultanții de la Direcția de Cultură, cu proiectanții și experții pe care-i avem, vom începe să lucrăm la detalii pentru intervenții în interiorul Cetățuii, pe baza avizelor pe care trebuie să le obținem de la Ministerul Culturii. Pe de altă parte, dacă observați, vegetația necontrolată a crescut din nou și acoperă cetatea. Va trebui să intervenim și acolo, vegetația va trebui să fie toaletată, în așa fel încât nu doar să facem cetatea din nou vizibilă, ci și să favorizăm uscarea naturală a zidurilor, pentru că se pare că și din acest punct de vedere avem o problemă. Sperăm să adjudecăm licitația, ca urmare a anunțului pe care l-am dat astăzi, și după aceea să ne apucăm de treabă, pentru că în iarnă, dacă o să avem probleme cu o zăpadă apoasă, grea, este pericol de prăbușire a acoperișului și trebuie să prevenim acest lucru. De asta mă interesează să ne mișcăm repede și să putem să intervenim de urgență”, a declarat primarul George Scripcaru.
Printre problemele cu care se confruntă monumentul și care vor fi rezolvate în această primă etapă se numără:
- Infiltrațiile apelor pluviale la nivelul învelitorilor și teraselor, fiind identificate tipuri de învelitori cu degradări diferite (reparații succesive și suprapunerile necorespunzătoare dintre starturile de învelitoare, deteriorările sistemului de jgheaburi și burlane sau subdimensionarea/ lipsa acestora). Apele pluviale infiltrate au pătruns în pod, cu afectarea materialului lemnos (astereală, grinzi, scaune, cadre luminatoare) și, de aici, spre etajele inferioare, cu efecte în curs de extindere la materialele și alcătuirile constructive istorice;
- Reparații anterioare care au fost realizate cu materiale neconforme (adaos de ciment în mortare și tencuieli) au favorizat apariția degradărilor interioare și exterioare: lacune de finisaj, dezagregări, desprinderi, umiditate capilară etc;
- Umiditate care afectează soclul multor clădiri, fiind necesare dezveliri și aerisiri ale zidăriei;
- Pavajele pietonale prezintă lipsa de planeitate, respectiv sunt zone desprinse ce prezintă pericol pentru parcursul pietonal;
- Elemente parazitare sau care afectează imaginea monumentului istoric (cabluri de instalații, acareturi muzeale, acoperiri provizorii, balustrade etc);
- Elemente depozitate care mențin umiditatea în spații și prezintă risc biologic (materiale de construcție depozitat etc.).
După finalizarea procedurii de achiziție și semnarea contractului, constructorul va avea la dispoziție 8 luni de zile pentru realizarea lucrărilor, în funcție și de situațiile tehnice constatate. Obiectivul primăriei este ca, în a doua parte a anului viitor, brașovenii și turiștii să poată vizita, în condiții de siguranță, Cetățuia, respectiv curtea interioară și terasele. Abia după finalizarea lucrărilor de restaurare, aceasta va putea fi deschisă în totalitate.
Valoarea estimată a serviciilor de reparații și întreținere a obiectivului de patrimoniu Cetățuia Brașov este de 4.346.267 lei, la care se adaugă TVA.
Modalitatea de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț, în care propunerea financiară reprezintă 50 de puncte, iar componenta tehnică – 50 de puncte, din care ,,gradul de adecvare al graficului general de realizare a investiției publice” – 20 de puncte, iar ,,demonstrarea unei metodologii corespunzătoare pentru obținerea asigurării că lucrările sunt realizate la parametrii calitativi solicitați“ (Planul de management al calității lucrărilor executate), alte 30 de puncte.
Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 10.11.2025, ora 15.00.
Vă reamintim că acest monument istoric s-a reîntors în proprietate publică a municipiului Brașov în urma unui proces foarte lung, care a durat 7 ani. Procesul a fost deschis de Primăria Brașov, pentru trecerea Cetății Brașovului de pe Dealul Straja, din proprietatea Aro Palace SA, în proprietatea publică a statului român, și a fost câștigat de municipalitate în 2022. Ulterior, acest monument, reprezentativ pentru istoria comunității noastre, s-a reîntors în patrimoniul Municipalității.
Scurt istoric al Cetății Brașovului de pe Dealul Straja
La începutul secolului XV, pe dealul Schlossberg (Straja), cel pe care azi se află cetatea, departe de zidurile cetății, se găsea un turn de veghe care a fost completat în anul 1524, când a fost clădit din piatră și cărămidă turnul în formă de potcoavă, care-i constituie și azi nucleul.
Poziția sa permitea supravegherea până departe a întregii zone de răsărit, dar și a incintei cetății. Avea scopul de supraveghere a drumului comercial care venea de la Bran și intra în cetate pe Poarta Vămii.
Datorită rigurozității administratorilor de atunci ai orașului, un document al vremii ne spune că, pentru ridicarea turnului, au fost alocați 650 de florini. În timp, extinderea construcției i-a făcut pe localnici să-i spună Cetățuia.
În anul 1529, în timpul luptelor dintre regele Ferdinand și János I pentru tronul Ungariei, cetatea este ocupată și distrusă de armata lui Petru Rareș (n. 1483 – d. 1546, domn al Moldovei).
Nucleul fortificației de azi a fost ridicat din piatră prin anul 1550, de trupele habsburgice.
În 1551, regele Ungariei, Ferdinand I de Habsburg, și-a extins influența și asupra Transilvaniei, fapt materializat prin instaurarea unui regim militar în teritoriul controlat de trupele imperiale conduse de generalul Giovanni Battista Castaldo.
Contele de Arco, subaltern al lui Castaldo, a ordonat extinderea fortăreței brașovene între 1552-1554.
În 1611 este amenajat un șanț cu apă și un val de pământ pentru apărarea ansamblului. Cu toate acestea, în 1618, un incendiu provoacă mari stricăciuni, iar construcția este refăcută aproape în întregime în 1625. Doi ani mai târziu, în 1627, începe săparea unei fântâni, iar lucrătorii au străpuns straturile de pământ și calcar până la adâncimea de 81 de metri. Dar acum Cetățuia avea apă.
În 1630, zidurile de apărare sunt completate cu patru bastioane și aceasta este configurația care s-a păstrat până azi.
Fortificația patrulateră cu bastioane italienești în colțuri, deasupra cărora au fost construite turnuri de apărare, a avut o singură intrare accesabilă printr-un pod mobil.
Prin secolul al XVII-lea cetățuia și-a pierdut din importanță și a fost folosită ca depozit, apoi a servit drept cazarma plăieșilor (grăniceri) – în acea vreme dealul s-a numit Dealul Plăieșilor.
În 1688, aici s-au refugiat din fața habsburgilor o parte dintre brașoveni.
În 1690, armatele imperiale s-au stabilit în cetate, și mulți ani la rând au asuprit orașul. Au fost defrișate viile din jurul cetății, pentru a asigura observarea nemijlocită a pantelor dealului.
Cetatea s-a dovedit a fi un adăpost sigur mai ales pe timpul răscoalelor din perioada principelui Rakoczi (1676-1735).
În 1773, Iosif al II-lea (unul dintre fiii Mariei Tereza de Austria, pe care ea l-a asociat la putere în anul 1765) a ordonat refacerea cetății, iar după nouă ani a oferit-o orașului spre cumpărare. Orașul nu a cumpărat-o și o perioadă a funcționat ca închisoare pentru prizonierii turci și francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secție pentru cei cu simptomele bolii.
Cheltuielile mari de întreținere au determinat orașul să dăruiască cetatea Mariei Tereza (împărăteasă a Austriei între anii 1740 și 1780).
În 1817 cetatea a fost vizitată de împărăteasa Carolina Augusta (n. 08.02.1792 – d. 09.02.1873, soția lui Francisc I al Austriei), în 1848 a fost ocupată de oștile lui Josef Bem (n. 14.03.1795 – d. 10.12.1850, general polonez, comandantul armatei revoluționare maghiare în timpul Revoluției de la 1848), iar în 1894 de oștile țarului rus
În timpul revoluției din 1848 a adăpostit revoluționari maghiari care s-au predat în vara lui 1849, după un asalt al trupelor rusești.
În secolul al XIX-lea cetatea și-a pierdut rolul militar – ultimele tunuri din dotare au fost transportate la Alba Iulia, în 1824.
Cu ocazia unor reparații mai ample în anul 1854 a fost amenajată cisterna în sistem venețian din curtea cetății – azi, turiștii cred că dacă aruncă o monedă în fântână și se gândesc la o dorință, aceasta se va îndeplini.
Din punctul de vedere al evidențelor de carte funciară, anterior zilei de 1 decembrie 1918, imobilele ce constituie Cetățuia Straja sau Cetățuia Brașov sunt identificate având ca prim proprietar Trezoreria Regală Ungară, fiind în folosința și gestionarea Guvernului Militar Comun Regal și Imperial.
Din anul 1927, în baza Decretului – Regal nr. 972, aceste imobile devine proprietar statul român.
În baza Legii din 16 mai 1932, Ministerul Armatei a fost autorizat a ceda municipiului Brașov Cetățuia Straja și de a primi în schimbul acesteia Cazarma „Regele Ferdinand I” din Brașov, proprietatea municipiului Brașov (actuala unitate militara de pe str. M. Viteazu).
În urma procedurilor administrative, existente la momentul respectiv, la data de 05 aprilie 1938 s-a încheiat Contractul de schimb între municipiul Brașov și statul român prin Ministerul Apărării Naționale prin care „Statul Român dă Municipiului Brașov Cetățuia Straja, iar în schimb, Municipiul Brașov dă Statului Român prin Ministerul Apărării Naționale, cazarma „Regele Ferdinand I.
În baza Decretului – Lege nr. 87 publicat în Monitorul Oficial nr. 19/1938, Cetățuia trece în proprietatea Statului Roman, apoi a Ministerului Apărării Naționale, în folosința Ministerului Afacerilor Interne, pentru ca, în anul 1974, printr-un Ordin al Ministrului de Interne, să se înscrie un drept de administrare operativă în favoarea O.N.T. Carpați Brașov.
Începând cu 1975, după primirea imobilelor în administrare, conducerea de partid și de stat din perioada respectiva a „infiltrat” în inima Cetății un restaurant.
În contextul liberalizării regimului juridic al proprietății, în România, este adoptată Legea 15/1990, iar în baza ei este emisă Hotărârea Guvernului 1041/1990 privind înființarea societăților comerciale pe acțiuni în turism.
În baza acestor acte normative, O.N.T. Carpați Brașov se transformă în S.C. Postăvarul S.A. Brașov.
Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 154/26.04.1991 emis de Secretarul de stat, șef al Departamentului Turismului, imobilele prevăzute în lista anexă, între care la poziția nr. 10 este menționat și imobilul în speță sub denumirea „Complex Cetate“ din Str. Cetății nr. 5, sunt trecute în proprietatea societății comerciale “Postăvarul” S.A., societate care ulterior s-a privatizat, devenind S.C. Aro Palace S.A.
Scurt istoric al procesului pentru recuperarea Cetățuii
Primăria Brașov a demarat în 2015 un proces prin care solicita instanței de judecată să constate că acest monument istoric trebuie să fie în domeniul public, fiind bun de interes public, și să îl treacă, din proprietatea Aro Palace SA, în proprietate publică – fie a municipiului, fie a statului. Procesul s-a întins pe o perioadă de 7 ani și trei instanțe de judecată: Tribunal, Curtea de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest proces, municipiul Brașov s-a judecat atât cu proprietarul – Aro Palace SA și acționarii acestei societăți comerciale, SIF Transilvania și SIF Muntenia – cât și cu mai multe ministere care au avut un rol în trecerea acestui monument istoric în patrimoniul unei societăți comerciale, privatizate în anii ’90: Ministerul Economiei, Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor Interne. Pe perioada procesului, municipiul Brașov a solicitat ca și statul să se alăture demersului său, având în vedere că acest monument a fost proprietatea statului român înainte de a trece în patrimoniul unei societăți comerciale și de a deveni restaurant. În urma recursurilor depuse la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă s-a pronunțat pe 8 noiembrie 2022, confirmând înscrierea în proprietatea publică a Cetățuii.
În dosarul nr. 1886/62/2015, municipiul Brașov a fost inițiator, s-a ocupat de cercetarea documentelor arhivistice și de toate demersurile juridice. Mai mult, a invitat statul român să se alăture efortului procesual, pentru a readuce comunității brașovene un simbol istoric local.
Pe tot parcursul procesului, statul român și-a manifestat intenția ca, la final, municipiul Brașov să primească, în domeniul său public, propria cetate. În acest sens au fost toate pozițiile exprimate în dosar, dar și în demersurile prealabile, demarate în noiembrie 2018, când s-au făcut primele proceduri de adoptare a unei Hotărâri de Guvern, în scopul transferului monumentului simbol al orașului, din domeniul public al statului român, în cel al municipiului Brașov.
